Romanian.Go

YOSE

CUNOSTINTE DE BAZA PENTRU JOCUL DE YOSE

- partea 2-a -

MODUL DE CALCUL IN YOSE

Victoria intr-o partida de go este obtinuta de cel care cucereste mai multe spatii pe tabla de joc. Tabla de go este formata din 19 linii orizontale si 19 verticale, caroiajul format astfel totalizind 361 de intersectii. O intersectie devine echivalenta cu 1 punct atunci cind face parte din teritoriul uneia din parti. Cind pe intersectia respectiva se afla o piatra moarta a adversarului, valoarea intersectiei se dubleaza. In cazul in care piatra moarta a adversarului a fost ridicata de pe tabla in timpul jocului, datorita lipsei de libertati a acesteia, ea este considerata prizonier si se va adauga la numaratoarea finala a teritoriului obtinut. Mai pe intelesul tuturor, daca am capturat 1 piatra, obtinem 2 puncte, daca am capturat 2 pietre, obtinem 4 puncte, daca am capturat n pietre, obtinem n x 2 puncte. In cazul in care dupa ridicarea prizonierilor umplem intersectiile astfel eliberate cu propriile noastre pietre, punctajul nostru final va scadea cu atitea puncte cu cite pietre am folosit pentru umplerea intersectiilor respective.

In sistemul chinezesc de numarare a punctelor, un zi (pronuntat aproximativ tzi) este egal cu 2 puncte, deoarece dupa incheierea yose-ului, se numara doar teritoriul uneia dintre parti, teritoriu la care se adauga ... toate pietrele partii respective ramase pe tabla. Prizonierii se returneaza adversarului iar, daca suma rezultata din adunarea punctelor de teritoriu cu pietrele de pe tabla este mai mica de 180,5 (adica 361/2), suma respectiva este scazuta din 180,5.
Komi-ul acordat de negru este de 2,75 zi (adica 5,5 puncte).

Exemplu:
Negrul are 74 de puncte de teritoriu si 100 de pietre ramase pe tabla.
100 + 74 = 174 zi.
180,5 - 174 = 6,5 zi.
6,5 + 2,75 (komi) = 9,25 zi. Albul a cistigat cu 9,25 zi (18,5 puncte).

Daca, in schimb, suma rezultata din punctele de teritoriu plus pietrele ramase pe tabla este mai mare de 180,5 atunci din suma respectiva se va scadea 180,5.

Exemplu:
Negru are 74 de puncte de teritoriu si 120 de pietre ramase pe tabla.
120 + 74 = 194 zi.
194 - 180,5 = 13,5 zi.
13,5 - 2,75 (komi) = 10,75 zi. Negru a cistigat cu 10,75 zi (21,5 puncte).

Pare complicat ? Nu este. Calculati de citeva ori in acest mod rezultatul partidelor si veti vedea cit este de usor ! In majoritatea cazurilor, nu exista diferente de punctaj fata de rezultatele obtinute prin modul de calcul stabilit de regulamentul japonez. O singura observatie: punctele neutre se socotesc la urma, deci mare grija ! In aceeasi ordine de idei, pietrele proprii cu care ne umplem teritoriul nu constituie puncte pierdute !

Exista doua moduri de a obtine teritoriu:

Prin inconjurarea unei portiuni a tablei cu pietre vii;
Prin inconjurarea cu pietre vii a unei portiuni a tablei in care pietrele adversarului sunt moarte. (Denumirea chinezeasca a go-ului este weiqi. Wei inseamna a inconjura, a impresura, iar qi inseamna sah, joc pe tabla. Chiar in Japonia go-ul este mult mai des denumit igo, i fiind pronunctia modificata dupa regulile de pronunctie japoneze a caracterului chinezesc wei !)

Diagrama 1.18

In aceasta diagrama, negrul a inconjurat 15 intersectii, ceea ce inseamna ca a obtinut 15 puncte.

Diagrama 1.19

Punctele obtinute de teritoriul negrului se calculeaza astfel: intersectiile libere inconjurate de grupul negru + numarul prizonierilor x 2.
Vom avea deci:
9 intersectii libere + (2 prizonieri x 2) = 13 puncte.

Diagrama 1.20

Teritoriul obtinut de alb se calculeaza astfel:
4 puncte + (1 prizonier capturat la A) x 2 = 6 puncte.

Diagrama 1.21

Teritoriul negrului este de 6 puncte. Albul are un teritoriu de 5 puncte, la care adaugam 2 puncte aduse de capturarea unui prizonier la A si 1 punct obtinut prin capturarea unui alt prizonier in locul marcat cu un triunghi (aici, pentru a inchide ko-ul, albul a trebuit sa-si umple propriul teritoriu cu o piatra). In concluzie, teritoriul albului valoreaza 8 puncte.

Diagrama 1.22

Negrul a capturat doua pietre ale albului aflate initial la A si in locul marcat cu un triunghi, dar a trebuit sa umple cu o piatra proprie acelasi loc marcat cu triunghi. Teritoriul negrului are o valoare de 7 puncte.

Diagrama 1.23

Aici este vorba despre un seki, deoarece nici una din parti nu poate juca la A. In concluzie, albul are 1 punct (pe colt), iar negrul tot 1 punct. Practic, aceasta pozitie nu influenteaza calculul global al tablei.

( In numarul viitor : SISTEMUL DE CALCUL GLOBAL AL TABLEI )

Diagrama 1.18	In aceasta diagrama, negrul a inconjurat 15 intersectii, ceea ce inseamna ca a obtinut 15 puncte.
Diagrama 1.19	Punctele obtinute de teritoriul negrului se calculeaza astfel: intersectiile libere inconjurate de grupul negru + numarul prizonierilor x 2. Vom avea deci: 9 intersectii libere + (2 prizonieri x 2) = 13 puncte.
Diagrama 1.20	Teritoriul obtinut de alb se calculeaza astfel: 4 puncte + (1 prizonier capturat la A) x 2 = 6 puncte.
Diagrama 1.21	Teritoriul negrului este de 6 puncte. Albul are un teritoriu de 5 puncte, la care adaugam 2 puncte aduse de capturarea unui prizonier la A si 1 punct obtinut prin capturarea unui alt prizonier in locul marcat cu un triunghi (aici, pentru a inchide ko-ul, albul a trebuit sa-si umple propriul teritoriu cu o piatra). In concluzie, teritoriul albului valoreaza 8 puncte.
Diagrama 1.22	Negrul a capturat doua pietre ale albului aflate initial la A si in locul marcat cu un triunghi, dar a trebuit sa umple cu o piatra proprie acelasi loc marcat cu triunghi. Teritoriul negrului are o valoare de 7 puncte.
Diagrama 1.23	Aici este vorba despre un seki, deoarece nici una din parti nu poate juca la A. In concluzie, albul are 1 punct (pe colt), iar negrul tot 1 punct. Practic, aceasta pozitie nu influenteaza calculul global al tablei.