kosumi-tsuke

Kosumi-tsuke

Miscarea negru 1 de aici este "kosumi-tsuke". Numele japonez "kosumi-tsuke", in Go, se refera la o mutare care e in diagonala fata de o piatra proprie (kosumi) si in contact (tsuke) cu o piatra adversa.
Scopul acestei mutari este greu de definit exact, la modul general, caci poate fi folosita in imprejurari foarte variate. Ca sa incerc totusi o definitie, as spune ca restrictioneaza libertatea de miscare a piesei adverse, blocindu-i accesul spre o anumita zona a tablei.

In general, adversarul va raspunde imediat la kosumi-tsuke, caci fiind o mutare in contact este foarte severa. Cea mai comuna replica a adversarului la kosumi-tsuke este sa joace "nobi" (extindere) in A. Alte replici posibile, in functie de imprejurari, sint la B, C, D, E sau F.
Daca albul nu raspunde deloc, negrul poate juca la A si piesa alba este in pericol de a fi capturata, pe de o parte, iar pe de alta parte forma negrului este foarte solida. (In loc de A, negrul ar putea continua si cu B).

Iata un exemplu clasic (in dreapta) despre cum si cind se foloseste kosumi-tsuke: daca negrul are un moyo (pietrele notate "-") construit in jurului unei mutari hoshi si albul invadeaza jucind kakari (alb +) la hoshi, teoria spune ca negrul poate juca sever, kosumi-tsuke, pentru a-i bloca albului accesul prea usor spre colt, tinindu-l astfel slab, sub atac, si intarindu-si propria influenta pe latura dreapta.
Nobi cu alb 2 este cel mai uzual raspuns, care previne o mutare neagra in acest punct.
Negru 3 mareste influenta pe latura, mentinind in acelasi timp presiunea asupra grupului alb. Cele mai uzuale continuari ale albului sint A, B, C sau D (toate au scopul de a construi o baza pe latura); pe viitor, albul spera sa invadeze la E.

Daca negrul nu joaca kosumi-tsuke, ci se apara direct pe latura cu acest 1 ... alb 2 se poate extinde spre colt (alternativ, albul ar putea juca si tsuke in A - in loc de 2 - tot in ideea de a construi o baza, rapid, pe latura de sus).
Rezultatul e ca dupa secventa pina la 4 albul si-a construit o baza comfortabila pe latura de sus si nu mai poate fi atacat. Negrul incepe sa se intrebe daca si-a folosit influenta suficient de bine.

Iata si un exemplu (tot clasic) din literatura de Go, cind teoria spune ca nu-i bine sa jucam kosumi-tsuke.
Motivul e acela ca, dupa ce negrul joaca kosumi-tsuke cu 3, albul raspunde cu nobi la 4 iar negrul se extinde pe latura dreapta cu 5; albul poate face acum fara probleme extensia ideala (alb 6) la 3 spatii distanta (conform proverbului: "de la un zid de N piese te extinzi N+1 spatii").

Negru 1 de aici este o mutare uzuala a negrului.

Acum, daca alb 1 se extinde iar pina pe mijlocul laturii de sus, negrul ar putea invada la A, sau poate profita de aceasta slabiciune a albului: in orice caz nu este recomandabil pentru negru sa mai faca schimbul negru B - alb C in aceasta situatie, miscari care ar distruge aji-ul din A.

Acest TEWARI este folosit pentru a arata de ce kosumi-tsuke, ca raspuns la kakari-ul alb, este o greseala - in cazul in care mijlocul laturii de sus este liber.
Este o diferenta foarte mare daca albul are extinderea aceasta scurta (alb 1), insa: negrul nu are nici un punct de invazie intre cele 2 piese albe, si ca atare este considerat OK (in teorie cel putin), ca sa joace kosumi-tsuke (negru 2) cit mai repede - in ideea de a preveni mutarea albului in A (sau o invazie prea usoara in B).

Pozitia aceasta este considerata satisfacatoare pentru negru, in ideea ca piesa alba 1 este nitel cam aproape de cele 2 piese din dreapta (daca tinem cont de faptul ca extensia ideala de la cele 2 piese ar fi fost la C).

Ce vreau sa arat in acest articol este ca, in afara de a intelege si a aplica teoria, este absolut esential sa vedem daca ceea ce vrem sa facem se potriveste cu pozitia de pe tabla (din punct de vedere global): de multe ori cistigul local, obtinut in urma aplicarii automate a unei teorii, se contrabalanseaza cu o pierdere mai mare, globala. Concret, in cazul mutarii kosumi-tsuke, urmata de nobi jucat de adversar, cistigam intarindu-ne in partea dreapta, dar si adversarul se intareste in partea stinga (datorita nobi-ului, isi mareste influenta).
Voi arata mai multe exemple de unde se vede ca nu e asa simplu de aplicat teoria, in practica...

* * *

In numarul viitor: cind este bine si cind nu este bine sa jucam Kosumi-tsuke ... cu exemplificari din diferite partide.

Iata un exemplu clasic (in dreapta) despre cum si cind se foloseste kosumi-tsuke: daca negrul are un moyo (pietrele notate "-") construit in jurului unei mutari hoshi si albul invadeaza jucind kakari (alb +) la hoshi, teoria spune ca negrul poate juca sever, kosumi-tsuke, pentru a-i bloca albului accesul prea usor spre colt, tinindu-l astfel slab, sub atac, si intarindu-si propria influenta pe latura dreapta. Nobi cu alb 2 este cel mai uzual raspuns, care previne o mutare neagra in acest punct. Negru 3 mareste influenta pe latura, mentinind in acelasi timp presiunea asupra grupului alb. Cele mai uzuale continuari ale albului sint A, B, C sau D (toate au scopul de a construi o baza pe latura); pe viitor, albul spera sa invadeze la E.
Daca negrul nu joaca kosumi-tsuke, ci se apara direct pe latura cu acest 1 ... alb 2 se poate extinde spre colt (alternativ, albul ar putea juca si tsuke in A - in loc de 2 - tot in ideea de a construi o baza, rapid, pe latura de sus). Rezultatul e ca dupa secventa pina la 4 albul si-a construit o baza comfortabila pe latura de sus si nu mai poate fi atacat. Negrul incepe sa se intrebe daca si-a folosit influenta suficient de bine.
Iata si un exemplu (tot clasic) din literatura de Go, cind teoria spune ca nu-i bine sa jucam kosumi-tsuke. Motivul e acela ca, dupa ce negrul joaca kosumi-tsuke cu 3, albul raspunde cu nobi la 4 iar negrul se extinde pe latura dreapta cu 5; albul poate face acum fara probleme extensia ideala (alb 6) la 3 spatii distanta (conform proverbului: "de la un zid de N piese te extinzi N+1 spatii").
Negru 1 de aici este o mutare uzuala a negrului.
Acum, daca alb 1 se extinde iar pina pe mijlocul laturii de sus, negrul ar putea invada la A, sau poate profita de aceasta slabiciune a albului: in orice caz nu este recomandabil pentru negru sa mai faca schimbul negru B - alb C in aceasta situatie, miscari care ar distruge aji-ul din A.
Acest TEWARI este folosit pentru a arata de ce kosumi-tsuke, ca raspuns la kakari-ul alb, este o greseala - in cazul in care mijlocul laturii de sus este liber. Este o diferenta foarte mare daca albul are extinderea aceasta scurta (alb 1), insa: negrul nu are nici un punct de invazie intre cele 2 piese albe, si ca atare este considerat OK (in teorie cel putin), ca sa joace kosumi-tsuke (negru 2) cit mai repede - in ideea de a preveni mutarea albului in A (sau o invazie prea usoara in B).
Pozitia aceasta este considerata satisfacatoare pentru negru, in ideea ca piesa alba 1 este nitel cam aproape de cele 2 piese din dreapta (daca tinem cont de faptul ca extensia ideala de la cele 2 piese ar fi fost la C).