kosumi-tsuke(2)

Kosumi-tsuke (partea 2-a)

Dia. 1

Albul la mutare.
In aceasta partida negrul conduce la teritoriu, iar albul conduce la influenta in centru. Strategia albului in continuare trebuie sa tina cont de acest fapt.

Dia. 1-a: alb 1 este un exemplu foarte bun despre cind nu e bine sa jucam kosumi-tsuke: intr-adevar, extensia negrului este scurta, deci conform teoriei este bine pentru alb, local, sa joace kosumi-tsuke. Daca privim global insa aceasta partida, vedem ca negrul are teritoriu, in timp ce albul are influenta multa spre centru. Jucind kosumi-tsuke il impingem pe negru in centru, stricindu-ne astfel potentialul de aici.
In loc de kosumi-tsuke, sugestia profesionistului care a comentat partida a fost sa joc la A, pentru marirea influentei in centru. (Pentru a explica putin valoarea acestei mutari: daca negru raspunde la B, albul poate invada mai tirziu la C, astfel ca albul si-a marit influenta in centru, iar negrul nu face foarte mult profit in dreapta.)

Dia. 1-a

Dia. 1-b

Dia. 1-b: Negrul zice multumesc pentru faptul ca albul il obliga sa joace spre centru. Piesei negre marcate cu triunghi i-ar sta intr-adevar mai bine in D, dar asta-i mult mai putin important decit faptul ca albul l-a intarit pe negru spre centru, micsorindu-si astfel potentialul din zona in care isi pune cele mai mari sperante in aceasta partida.

Dia. 2

Negrul la mutare.
Ce mai fierbinte zona este cea din dreapta-sus, unde atit albul cit si negrul au piese slabe.

Dia. 2-a

Negru 1: negrul a jucat kosumi-tsuke din reflex, pentru a-l ataca pe alb. Problema e ca aceasta mutare il si intareste pe alb, fortindu-l sa iasa in centru.
In acest gen de lupta, cind amindoi au grupuri slabe ce alearga spre centru, kosumi-tsuke se poate intoarce impotriva celui care-l joaca.
Alb 6: albul are acum miai punctele A si B (oricum, negrul trebuie sa joace in continuare la A, tinind cont de prezenta moyo-ului alb imens de pe latura stinga).

Dia. 2-b

Mai intelept - in acesta caz - este sa jucam direct aici cu negru 1: albul este foarte tare atit in dreapta-jos, cit si pe toata latura stinga, asa ca incercam sa nu provocam o lupta prea directa deocamdata.

Dia. 3

Albul la mutare.
Cea mai mare zona pare a fi cea de sus: negrul si-ar dori sa se extinda la A, iar albul ar vrea sa se extinda la B.

Dia. 3-a: In partida am sesizat importanta extinderii la 5, dar am vrut sa obtin profit in sente inainte de a juca acolo. Rationamentul meu a fost ca latura neagra de pe partea dreapta oricum nu mai poate fi invadata, asa ca a juca 2 mutari sente, protejindu-mi coltul din drepata-jos, va fi doar spre beneficiul meu.

Acesta este un exemplu cind kosumi-tsuke nu este o mutare buna, strica aji-uri.

Dia. 3-a

Dia. 3-b

Dia. 3-b: Albul trebuie sa joace direct mutarea mare in acest caz: daca mai tirziu albul joaca in C, va avea o continuare foarte mare in D. Cele 2 mutari fortate din partida (vezi Dia.3-a) au eliminat acest potential.

* * *

In numarul viitor: Kosumi-tsuke, ca miscare de atac.

Dia. 1	Albul la mutare. In aceasta partida negrul conduce la teritoriu, iar albul conduce la influenta in centru. Strategia albului in continuare trebuie sa tina cont de acest fapt.
Dia. 1-a: alb 1 este un exemplu foarte bun despre cind nu e bine sa jucam kosumi-tsuke: intr-adevar, extensia negrului este scurta, deci conform teoriei este bine pentru alb, local, sa joace kosumi-tsuke. Daca privim global insa aceasta partida, vedem ca negrul are teritoriu, in timp ce albul are influenta multa spre centru. Jucind kosumi-tsuke il impingem pe negru in centru, stricindu-ne astfel potentialul de aici. In loc de kosumi-tsuke, sugestia profesionistului care a comentat partida a fost sa joc la A, pentru marirea influentei in centru. (Pentru a explica putin valoarea acestei mutari: daca negru raspunde la B, albul poate invada mai tirziu la C, astfel ca albul si-a marit influenta in centru, iar negrul nu face foarte mult profit in dreapta.)
Dia. 1-a	Dia. 1-b
Dia. 1-b: Negrul zice multumesc pentru faptul ca albul il obliga sa joace spre centru. Piesei negre marcate cu triunghi i-ar sta intr-adevar mai bine in D, dar asta-i mult mai putin important decit faptul ca albul l-a intarit pe negru spre centru, micsorindu-si astfel potentialul din zona in care isi pune cele mai mari sperante in aceasta partida.
Dia. 2	Negrul la mutare. Ce mai fierbinte zona este cea din dreapta-sus, unde atit albul cit si negrul au piese slabe.
Dia. 2-a	Negru 1: negrul a jucat kosumi-tsuke din reflex, pentru a-l ataca pe alb. Problema e ca aceasta mutare il si intareste pe alb, fortindu-l sa iasa in centru. In acest gen de lupta, cind amindoi au grupuri slabe ce alearga spre centru, kosumi-tsuke se poate intoarce impotriva celui care-l joaca. Alb 6: albul are acum miai punctele A si B (oricum, negrul trebuie sa joace in continuare la A, tinind cont de prezenta moyo-ului alb imens de pe latura stinga).
Dia. 2-b	Mai intelept - in acesta caz - este sa jucam direct aici cu negru 1: albul este foarte tare atit in dreapta-jos, cit si pe toata latura stinga, asa ca incercam sa nu provocam o lupta prea directa deocamdata.

Dia. 3	Albul la mutare. Cea mai mare zona pare a fi cea de sus: negrul si-ar dori sa se extinda la A, iar albul ar vrea sa se extinda la B.
Dia. 3-a: In partida am sesizat importanta extinderii la 5, dar am vrut sa obtin profit in sente inainte de a juca acolo. Rationamentul meu a fost ca latura neagra de pe partea dreapta oricum nu mai poate fi invadata, asa ca a juca 2 mutari sente, protejindu-mi coltul din drepata-jos, va fi doar spre beneficiul meu. Acesta este un exemplu cind kosumi-tsuke nu este o mutare buna, strica aji-uri.
Dia. 3-a	Dia. 3-b
Dia. 3-b: Albul trebuie sa joace direct mutarea mare in acest caz: daca mai tirziu albul joaca in C, va avea o continuare foarte mare in D. Cele 2 mutari fortate din partida (vezi Dia.3-a) au eliminat acest potential.