pro

Partide celebre

Go Seigen vs. Sakata

(11 - 12 iunie, 1953)

Timp de aproape doua decenii Go Seigen a fost indiscutabil cel mai puternic jucator din Japonia. In toata aceasta perioada nimeni nu a reusit sa cistige vreun meci (jubango) in fata lui, cu toate ca printre cei care au incercat acest lucru s-au numarat celebritati ale timpului, cum ar fi Kitani, U. Hashimoto, H. Fujisawa, Karigane sau Takagawa ...

In 1948 ii venise rindul lui Sakata Eio - un nume in plina afirmare - sa isi incearce fortele in fata marelui maestru. Primul meci dintre Sakata si Go Seigen s-a terminat insa cu o victorie clara a acestuia din urma: 3-0.
Dupa ce in 1952 Sakata a fost promovat la 8 dan, Yomiuri Press a organizat cea de-a doua intilnire a celor doi. De data aceasta urmau sa aibe loc 6 partide (doua grupe a cite 3 partide, datorita diferentei de un dan dintre cei doi jucatori, seniorul urmind sa joace de fiecare data, de doua ori cu albele si o data cu negrele; sen-aisen). Seria a inceput in luna mai a anului 1953 si s-a incheiat in septembrie cu o singura infringere a lui Sakata (acesta inregistrind 4 victorii si un jigo). Era o performanta extraordinara: pentru prima oara, genialul Go Seigen fusese invins.

Partida care urmeaza (cea de a doua a seriei) este prima cistigata de Sakata in acest meci si are bineinteles o semnifiatie cu totul speciala.

alb : Sakata Eio, 8 dan
negru : Go Seigen, 9 dan
timp : 10 ore/jucator
komi= 0 puncte
rezultat : alb cistiga cu 3 puncte

Figura 1 (miscarile 1 - 22)

Fig. 1-a

Negru 1, 3: Nirensei era deschiderea preferata a lui Go Seigen in acea perioada.

Alb 12: Daca ar fi fost jucat la A, negru ar fi taiat la B si s-ar fi intrat in faimosul "o-nadare". In momentul respectiv Go Seigen inca nu pusese la punct vestita sa varianta moderna a acestui joseki.

Alb 14: Pina la 18 albul pare usor dezavantajat fata de negru, dar are forme solide si poate presa oricind cu o miscare la C.
Albul ar fi putut juca 1 din Fig. 1-a iar dupa alb 8 de aici, o cu totul alta partida se va desfasura.
Negru 21: O miscare problematica. Ar fi fost mai bine daca s-ar fi jucat ca in Fig.1-b.

Fig. 1-b

Fig. 1-b: Pina la 7 de aici, negrul se dezvolta satisfacator; 7 este ultimul oba (punct mare de fuseki). Cind albul va invada cu 8, negrul va putea contracara simplu si eficient cu secventa de la 9 la 13.

Alb 22: Daca ar fi fost jucat din partea cealalta ... (vezi Fig. 1-c)

Fig. 1-c

Fig. 1-c: Procedura pina la alb 5 de aici este posibila, dar distanta intre piatra 5 si grupul alb din stinga este un pic prea mare ... Ar fi foarte bine daca, inainte de 5, albul ar putea forta un raspuns negru jucind la A ... dar la un eventual alb A negrul ar ignora zona si ar juca imediat la 5 (urmind ca la o eventuala continuare cu alb B sa poata raspunde cu incredere negru C)

Figura 2 (miscarile 23 - 58)

Negru 27, 29: Sint jucate numai pentru a prelua sente-ul; daca in loc de aceasta manevra negrul ar fi jucat linistit la A, albul s-ar fi extins la B.
Alb 36, 38: Profitind de influenta sa centrala (26 ... 34), albul incepe operatiunea "Mijlocul Tablei"; de aceea negru 39 ar fi fost mai bine jucat la C, pentru a diminua moyo-ul alb.
Alb 44 si secventa care urmeaza sint jucate, bineinteles, pentru construirea zidului exterior in urma sacrificiului grupului din colt.
Negru 47: Cea mai buna in aceasta pozitie. Daca ar fi fost jucata la 49, albul ar fi trait in colt (negru 49, alb 50, negru 51, alb 47)

Figura 3 (miscarile 59 - 100)

Fig. 3-a

Alb 60: Ar fi trebuit la 1 din Fig. 3-a
Fig. 3-a: La negru 2 albul raspunde calm cu 3.
Alb 64: Ar fi rau daca, dupa negru 63, albul ar raspunde prea linistit, la 77.
Alb 74, 76: Albul testeaza reactia negrului.
Negru 77, 79: Negrul invadeaza luind in acelasi timp baza grupului alb din dreapta. Negru 79 ar fi fost totusi mai bine la 85. Intotdeauna trebuie sa ai forme "usoare" in zona de influenta adversa.
Alb 90: Ideea unui atac puternic cu alb 1 din Fig. 3-b i-ar fi putut veni acestuia dar s-a abtinut deoarece ...

Fig. 3-b

Fig. 3-b: Secventa pina la 10 de aici aduce un profit mare albului prin captura celor doua pietre. Negrul obtine totusi o pozitie foarte puternica si nu va mai avea pentru ce sa-si faca probleme: partida a devenit usoara pentru el.
Negru 93: Miscarea naturala pentru a preveni alb 1 din Fig. 3-b.

Figura 4 (miscarile 101 - 114)

Negru 101, 103: Daca s-ar fi jucat ca in Fig. 4-a ...
Fig. 4-a: Dupa negru 1 si 3 de aici, albul joaca 4 si 6 pregatind lupta de ko ... Mai tirziu, alb 8 obliga negrul sa rezolve ko-ul cu 9 (neavind suficiente amenintari) pentru ca apoi sa captureze coltul; 12, 14 si 16 sint niste excelente tesuji - albul ar cistiga si simplu cu A dar va putea fi presat, obtinind un profit minim.

Fig. 4-a (7 capt. ko)

Negru 111: In final, cu aceasta miscare negrul face viata.
Alb 114: Prea devreme; negrul nu are de ce sa mai reactioneze la aceasta miscare. Mai bine ar fi jucat secventa pina la 15 din Fig. 4-b ... sau macar ar fi aplicat procedura din Fig. 4-c.

Fig. 4-b

Fig. 4-c

Figura 5 (miscarile 115 - 146)

Negru 115, 117: Miscari linistite. Negru pare a fi convins ca va cistiga. Privind rezultatul insa, negru 115 ar fi trebuit jucat la 116 sau 118.
Alb 124: O miscare mare care evita negru 134.
Negru 145: Miscare fatala pentru negru. Trebuia sa fie la A, situatie in care rezultatul partidei ar fi ramas indecis. Albul a fost fericit sa poata juca miscarea 146, asigurindu-si victoria.

Figura 6 (miscarile 147 - 164)

Negru 163: Aceasta-i miscarea pe care o pregatea negru 145. Albul nu poate bloca imediat la 166, dupa cum se vede in Fig. 6-a (negru ar continua cu 4 iar daca albul se va opune, dezastrul este inevitabil in urma secventei pina la negru 10).

Fig. 6-a

Alb 164: Poate fi jucat si la 165: un contraatac foarte puternic ... (vezi Fig. 6-b)
Fig. 6-b: Dupa acest alb 1, continuarea pina la 8 este aceasi cu cea din Fig. 6-a ... dupa care insa urmeaza secventa obligatorie pina la alb 15. Apoi negru 16 si secventa pina la 22 dau nastere unui ko imens. Daca albul ar fi in urma la puncte, atunci ar provoca acest ko dar stiind ca este in fata a jucat linistit la 164, ca raspuns la negru 163.

Fig. 6-b (14 conect.)

Figura 7 (miscarile 165 - 200)

Figura 8 (miscarile 201 - 233)

Go Seigen vs. Sakata (11 - 12 iunie, 1953)
Timp de aproape doua decenii Go Seigen a fost indiscutabil cel mai puternic jucator din Japonia. In toata aceasta perioada nimeni nu a reusit sa cistige vreun meci (jubango) in fata lui, cu toate ca printre cei care au incercat acest lucru s-au numarat celebritati ale timpului, cum ar fi Kitani, U. Hashimoto, H. Fujisawa, Karigane sau Takagawa ... In 1948 ii venise rindul lui Sakata Eio - un nume in plina afirmare - sa isi incearce fortele in fata marelui maestru. Primul meci dintre Sakata si Go Seigen s-a terminat insa cu o victorie clara a acestuia din urma: 3-0. Dupa ce in 1952 Sakata a fost promovat la 8 dan, Yomiuri Press a organizat cea de-a doua intilnire a celor doi. De data aceasta urmau sa aibe loc 6 partide (doua grupe a cite 3 partide, datorita diferentei de un dan dintre cei doi jucatori, seniorul urmind sa joace de fiecare data, de doua ori cu albele si o data cu negrele; sen-aisen). Seria a inceput in luna mai a anului 1953 si s-a incheiat in septembrie cu o singura infringere a lui Sakata (acesta inregistrind 4 victorii si un jigo). Era o performanta extraordinara: pentru prima oara, genialul Go Seigen fusese invins. Partida care urmeaza (cea de a doua a seriei) este prima cistigata de Sakata in acest meci si are bineinteles o semnifiatie cu totul speciala. alb : Sakata Eio, 8 dan negru : Go Seigen, 9 dan timp : 10 ore/jucator komi= 0 puncte rezultat : alb cistiga cu 3 puncte
Figura 1 (miscarile 1 - 22)	Fig. 1-a
Negru 1, 3: Nirensei era deschiderea preferata a lui Go Seigen in acea perioada. Alb 12: Daca ar fi fost jucat la A, negru ar fi taiat la B si s-ar fi intrat in faimosul "o-nadare". In momentul respectiv Go Seigen inca nu pusese la punct vestita sa varianta moderna a acestui joseki. Alb 14: Pina la 18 albul pare usor dezavantajat fata de negru, dar are forme solide si poate presa oricind cu o miscare la C. Albul ar fi putut juca 1 din Fig. 1-a iar dupa alb 8 de aici, o cu totul alta partida se va desfasura. Negru 21: O miscare problematica. Ar fi fost mai bine daca s-ar fi jucat ca in Fig.1-b.
Fig. 1-b	Fig. 1-b: Pina la 7 de aici, negrul se dezvolta satisfacator; 7 este ultimul oba (punct mare de fuseki). Cind albul va invada cu 8, negrul va putea contracara simplu si eficient cu secventa de la 9 la 13. Alb 22: Daca ar fi fost jucat din partea cealalta ... (vezi Fig. 1-c) Fig. 1-c
Fig. 1-c: Procedura pina la alb 5 de aici este posibila, dar distanta intre piatra 5 si grupul alb din stinga este un pic prea mare ... Ar fi foarte bine daca, inainte de 5, albul ar putea forta un raspuns negru jucind la A ... dar la un eventual alb A negrul ar ignora zona si ar juca imediat la 5 (urmind ca la o eventuala continuare cu alb B sa poata raspunde cu incredere negru C)
Figura 2 (miscarile 23 - 58)	Negru 27, 29: Sint jucate numai pentru a prelua sente-ul; daca in loc de aceasta manevra negrul ar fi jucat linistit la A, albul s-ar fi extins la B. Alb 36, 38: Profitind de influenta sa centrala (26 ... 34), albul incepe operatiunea "Mijlocul Tablei"; de aceea negru 39 ar fi fost mai bine jucat la C, pentru a diminua moyo-ul alb. Alb 44 si secventa care urmeaza sint jucate, bineinteles, pentru construirea zidului exterior in urma sacrificiului grupului din colt. Negru 47: Cea mai buna in aceasta pozitie. Daca ar fi fost jucata la 49, albul ar fi trait in colt (negru 49, alb 50, negru 51, alb 47)
Figura 3 (miscarile 59 - 100)	Fig. 3-a
Alb 60: Ar fi trebuit la 1 din Fig. 3-a Fig. 3-a: La negru 2 albul raspunde calm cu 3. Alb 64: Ar fi rau daca, dupa negru 63, albul ar raspunde prea linistit, la 77. Alb 74, 76: Albul testeaza reactia negrului. Negru 77, 79: Negrul invadeaza luind in acelasi timp baza grupului alb din dreapta. Negru 79 ar fi fost totusi mai bine la 85. Intotdeauna trebuie sa ai forme "usoare" in zona de influenta adversa. Alb 90: Ideea unui atac puternic cu alb 1 din Fig. 3-b i-ar fi putut veni acestuia dar s-a abtinut deoarece ...	Fig. 3-b
Fig. 3-b: Secventa pina la 10 de aici aduce un profit mare albului prin captura celor doua pietre. Negrul obtine totusi o pozitie foarte puternica si nu va mai avea pentru ce sa-si faca probleme: partida a devenit usoara pentru el. Negru 93: Miscarea naturala pentru a preveni alb 1 din Fig. 3-b.
Figura 4 (miscarile 101 - 114)	Negru 101, 103: Daca s-ar fi jucat ca in Fig. 4-a ... Fig. 4-a: Dupa negru 1 si 3 de aici, albul joaca 4 si 6 pregatind lupta de ko ... Mai tirziu, alb 8 obliga negrul sa rezolve ko-ul cu 9 (neavind suficiente amenintari) pentru ca apoi sa captureze coltul; 12, 14 si 16 sint niste excelente tesuji - albul ar cistiga si simplu cu A dar va putea fi presat, obtinind un profit minim. Fig. 4-a (7 capt. ko)
Negru 111: In final, cu aceasta miscare negrul face viata. Alb 114: Prea devreme; negrul nu are de ce sa mai reactioneze la aceasta miscare. Mai bine ar fi jucat secventa pina la 15 din Fig. 4-b ... sau macar ar fi aplicat procedura din Fig. 4-c.
Fig. 4-b	Fig. 4-c
Figura 5 (miscarile 115 - 146)	Negru 115, 117: Miscari linistite. Negru pare a fi convins ca va cistiga. Privind rezultatul insa, negru 115 ar fi trebuit jucat la 116 sau 118. Alb 124: O miscare mare care evita negru 134. Negru 145: Miscare fatala pentru negru. Trebuia sa fie la A, situatie in care rezultatul partidei ar fi ramas indecis. Albul a fost fericit sa poata juca miscarea 146, asigurindu-si victoria.
Figura 6 (miscarile 147 - 164)	Negru 163: Aceasta-i miscarea pe care o pregatea negru 145. Albul nu poate bloca imediat la 166, dupa cum se vede in Fig. 6-a (negru ar continua cu 4 iar daca albul se va opune, dezastrul este inevitabil in urma secventei pina la negru 10). Fig. 6-a
Alb 164: Poate fi jucat si la 165: un contraatac foarte puternic ... (vezi Fig. 6-b) Fig. 6-b: Dupa acest alb 1, continuarea pina la 8 este aceasi cu cea din Fig. 6-a ... dupa care insa urmeaza secventa obligatorie pina la alb 15. Apoi negru 16 si secventa pina la 22 dau nastere unui ko imens. Daca albul ar fi in urma la puncte, atunci ar provoca acest ko dar stiind ca este in fata a jucat linistit la 164, ca raspuns la negru 163.	Fig. 6-b (14 conect.)
Figura 7 (miscarile 165 - 200)	Figura 8 (miscarile 201 - 233)