partide celebr/6

Partide celebre

Honinbo Shusaku vs. Ota Yuzo

Aceasta este una dintre partidele "clasice" ale perioadei Edo si totodata una dintre cele mai remarcabile jucate vreodata de Shusaku. Ea va ramine in antologia Go-ului japonez prin inovatiile aduse in fuseki (deschiderea partidei).
Numele lui Ota Yuzo este cunoscut celor mai multi datorita faomosului sanjubango (meci format din 30 de partide) pe care acesta l-a sustinut impotriva lui Shusaku, la mijlocul secolului XIX. Cu toate ca acesta din urma era considerat de aproape toata lumea drept cel mai puternic jucator al timpului (cu exceptia lui Shuwa), se pare ca Ota Yuzo nu era pe deplin convins de acest lucru (poate si datorita faptului ca il devansa pe Shusaku cu 22 de ani) ... In meci insa, Shusaku a dovedit ca este mai puternic, cistigind marea majoritate a partidelor si fara sa piarda nici macar una dintre cele pe care le-a jucat cu negru.
Dupa 17 partide Yuzo a fost nevoit sa accepte un handicap sen-ai-sen (adica sa ia negrul in 2 din 3 partide) iar dupa a 23-a partida, in care obtinuse un jigo (egalitate) jucind cu albul, a intrerupt meciul.
Ota Yuzo nu a ocupat niciodata prima pozitie in topul jucatorilor de go ai vremii dar a fost cu siguranta, unul dintre cei mai puternici ... si totusi nu a participat niciodata in "Jocurile de la Castel" (partidele desfasurate in fata Imparatului). Pentru a ajunge acolo (devenind slujbas al Curtii) ar fi trebuit sa se rada pe cap precum preotii - lucru pe care l-a refuzat, deoarece tinea mult prea mult la aspectul sau fizic. In istoria Go-ului nu exista decit un singur alt caz, al unui mare jucator privat de aceasta onoare deosebita: Honinbo Shuho (dar in cazul sau, aceasta s-a intimplat din pricina vremurilor tulburi din perioada de sfirsit a sogunatelor, cind "Jocurile de la Castel" fusesera suspendate).

alb : Honinbo Shusaku, 6 dan
negru : Ota Yuzo, 7 dan
data : 5 - 21 Iunie, 1853
komi : 0 puncte
rezultat : albul cistiga cu 3 puncte
comentarii : Go Seigen (Ishida Yoshio, Takagawa Shukaku, Fujisawa Hosai)

Figura 1 (miscarile 1 - 28)

Alb 10, 12, 14: Noul fuseki al lui Shusaku

O strategie de pionierat inventata in aceasta partida de catre Shusaku.
Mai tirziu, intr-o scrisoare catre tatal sau (Tonoura), Shusaku ii va spune axcestuia: "Cind negru joaca 9, raspunsul obisnuit al albului este la 11 sau A. Alb 10, 12 si 14 sint o strategie noua; in partida am consumat 6 ore pentru a o pune la punct."

Negru 9 pare si el a fi fost o miscare relativ noua, la acea vreme. In perioada 1940-50 s-au facut nenumarate experimente cu aceasta miscare. Contributia lui Shusaku, cu 10, 12 si 14 este insa una dintre putinele variante care au supravietuit, ca o varianta clasica de joseki.

Alb 14: Singura miscare. In zilele noastre pare evidenta dar pe atunci era un concept cu totul si cu totul nou.
Alb 18: O buna miscare, cu raspuns fortat, inainte de a apara coltul.

Alb 22: O miscare superba care il obliga pe negru la o pozitie "joasa" pe latura. Yuzo n-ar fi trebuit sa-i permita aceasta miscare; avind insa in vedere ca era pentru prima oara cind vreun jucator de go se confrunta cu o asemenea pozitie, nu poate fi criticat prea aspru. Negru 21 ar fi putut fi jucat ca in Dia. 1.

Dia. 1: Negru 1 de aici este un "tesuji de sacrificiu". Pentru a-l captura, albul trebuie sa sacrifice si el o piatra cu 2.
Atentie: a juca negru 3 la 6 nu este bine; scopul acestei manevre este de a reduce efectul lui alb A care, in situatia din diagrama, nu ar mai constitui nici un fel de amenintare.

Dia. 1

Negru 21 a fost ultima miscare a primei zile de joc. Neobisnuita lentoare cu care decurgea partida este un indiciu despre cit de serios abordau acest eveniment, ambii jucatori. Cu toate ca nu exista limita de timp in perioada Edo, cea mai mare parte a partidelor se terminau intr-o singura zi.

Negru 23: este dureros sa trebuiasca sa te aperi asa ... Takagawa comenteaza ca, fie si dupa alb 22, el ar fi preferat sa joace la 1 ca in Dia. 2.
Dia. 2: Miscarea 22 din partida fiind jucata, albul ar continua acum probabil, prin a conecta la 6. Totusi, dupa alb 8, acesta va fi nevoit sa ramina in gote, astfel incit negrul va reusi sa joace miscarea 9.

Dia. 2

Dupa Alb 24, singurul lucru care i-a mai ramas negrului este sa atace cu 25 si secventa care-i urmeaza, dar rezultatul nu pote fi prea grozav pentru el: albul se va stabiliza cu usurinta pe laturav de sus iar grupul negru va prezenta in continuare citeva slabiciuni neplacute ...

Negru 27 vizeaza bineinteles taietura din B dar aceasta nu functioneaza inca. Fujisawa Hosai comenteaza ca ... (vezi Dia. 3)
Dia. 3: Daca negrul ar taia acum cu 1 si 3, albul ar raspunde cu 2, 4 ... iar secventa pina la 8 ii va fi favorabila (deoarece poate captura cu A). Daca insa, mai tirziu, captura cu A nu va mai functiona pentru alb, negrul isi putea realiza planul.

Dia. 3

Figura 2 (miscarile 29 - 50)

Alb 34 face dovada unui veritabil spirit de lupta. Daca albul ar fi raspuns cu 1 ca in Dia. 4, ar fi fost obligat in continuare sa se tirasca pe linia a doua, intr-un mod umilitor, cu 3 si 5.

Dia. 4

Negru 37: Este dureros sa-ti intaresti asa adversarul, dar coltul trebuie aparat. Daca aceasta miscare ar fi fost omisa, alb 41 ar fi adus negrului numai neplaceri.
Negru 41: Era mai sigur sa fi conectat la 43, dar asta ar fi permis albului sa joace (mai tirziu) la 41, urmat de negru A, alb B in sente (amenintind alb C). Aceasta nu numai ca ar fi redus coltul negrului, dar ar fi stabilizat definitiv grupul alb de pe centrul laturii, asa ca este de inteles de ce negrul si-a asumat acest risc.
Alb 44, 46: Excelenta precizie in alegerea momentului si ordinii acestor miscari. Takagawa constata ca, daca alb 46 ar fi fost jucat inaintea lui 44 ... (vezi comentariile pentru Dia. 5 si Dia. 6)

Dia. 5: Daca albul joaca 1 inaintea lui 3 ca in aceasta diagrama, atunci negrul va replica taind cu 4. Albul nu-si va putea salva pietrele cu secventa care incepe cu miscarea 5: dupa negru 14 acesta din urma cistiga semeai-ul. Daca insa albul va incepe cu miscarea 3 de aici inainte de a fi jucat 1 ... (vezi Dia. 6)

Dia. 5

Dia. 6

Dia. 6: Daca acum negrul ar taia cu 1 ... Dupa secventa pina la 8 din colt, albul poate acum taia cu miscarile 10 si 12 si va deschide un ko favorabil (in care are o amenintare locala la 22; negrul nu poate spera sa cistige acest ko.
Negru 45, 47: Analiza anterioara ne-a aratat de ce negru trebuie sa raspunda asa cu 45, la miscarea alb 44 iar negru 47 nu poate fi nici el mai agresiv. Daca ar bloca la D atunci alb E ar oferi taieturi la 47 sau F.
Alb 48: O miscare solida care elimina aji-ul (defectul) din Dia. 3. Fara 48, orice miscare in zona de mijloc a laturii de jos ar fi de doua ori mai periculoasa. Alb 48 ii mai permite acestuia sa aibe un cuvint de spus si in zona din centrul tablei.

Negru 49: Negru mai face totusi o miscare de intarire aici. Latura de jos parea sa fi fost mai urgenta dar, conform lui Ishida, pe negru il nelinisteste aji-ul din Dia. 7 ...
Dia. 7: Daca albul reuseste sa separe grupul negru cu miscari ca A si B, atunci va putea juca alb 1 urmat de negru 2 si alb 3. In acest fel il va forta pe negru sa mai faca multe miscari pentru a-i captura cele trei pietre din colt si, in functie de numarul libertatilor, s-ar putea chiar pune problema supravietuirii grupului negru de aici (albul avind oricum un ochi in colt).

Dia. 7

Alb 50: Este fara indoiala un punct mare dar albul ar putea sa se mai gindeasca si la o miscare in G pentru a separa grupurile negrului. Din moment ce s-a intarit oricum cu 48, ar avea o pozitie mai buna in orice lupta din aceasta zona. Un alt avantaj ar fi ca si-ar mai intari, cu aceasta ocazie, grupul sau de sus.

Figura 3 (miscarile 51 - 72)

Dupa negru 51 albul ramine cu un aji (defect) destul de rau la grupul sau de sus (vezi Dia. 8).
Dia. 8: Negrul ar puatea invada cu 1 si trai cu secventa pina la 11 care urmeaza. Acum, albul isi va putea lega grupurile cu secventa alb A, negru B, alb C, negru D, alb E dar acesta este numai unul dintre atacurile posibile si - deoarece partida decurge bine pentru alb - nu ar fi rau ca acesta sa elimine acel neplacut aji.

Dia. 8

Alb 52: Miscarea inalta la 53 ar crea o mai buna balanta. Oricum, alb 52 este un oba (punct mare) important si il plaseaza pe alb, in mod clar, la conducere.
Negru 57: Atac puternic al negrului, in incercarea de a recupera. Aceasta este metoda directa de reducere a laturii. Alternativele ar putea fi negru 69 (la care albul ar raspunde cu 60) sau negru 58 (urmat de alb 57), dar niciuna nu pare a functiona aici la fel de bine ca acest negru negru 57.

Negru 67, 69: Negrul ar prefera sa faca viata "pe loc" fara a afecta alte zone ale tablei. Daca ar iesi cu miscarea 1 din Dia. 9, alb 2 si 4 ar slabi pozitia celor doua pietre negre din stinga.
Alb 72: O miscare pe care numai Shusaku ar fi putut sa o joace. Oricine altcineva ar fi acceptat invitatia la ko oferita de negru cu alb A, negru B - o lupta in care negrul ar folosi iesirea din C ca amenintare.
Se pare insa ca Shusaku a analizat intreaga pozitie de pe tabla si a tras concluzia ca nu are nevoie de o asemenea complicatie: poate cistiga fara cistigarea acestui ko. Pentru a trage o asemenea concluzie este necesara o extraordinara acuratete in judecata pozitionala.

Dia. 9

Albul decide deci sa joace linistit, avind in vedere ca orice complicatie poate oferi adesea adversarului, nesperate sanse de a reintra in joc.

Figura 4 (miscarile 73 - 88)

Alb 80: Strategia miscarii alb 72 (din Fig. 3) a fost de a ramine in sente si a prinde aceasta miscare.
Inca o data, albul renunta la o atitudine agresiva care, in aceasta situatie, ar fi fost alb A.
Alb 88: Este o declaratie de victorie din partea lui Shusaku. Continuarea naturala a albului in partea de jos a tablei ar fi fost sa atace pietrele negre cu B dar din nou, acesta considera aceasta atitudine ca nefiind necesara. Shusaku a considerat ca eliminarea aji-ului grupului sau de sus este suficient pentru cistigarea partidei.

Dia. 10

Negru 1 din Dia. 10 este o alta varianta de atac a grupului alb, Takagawa oferindu-ne doua dintre continuarile posibile (pe linga cea propusa de Go Seigen in Dia. 8) - vezi Dia. 10-a si Dia. 10-b.

Dia. 10-a: Daca albul ar incerca sa blocheze cu 1 ca aici, ar fi periculos deoarece negrul ar continua cu 3 si 5 pentru ca in final sa taie la 7 ... de aceea ... (vezi Dia. 10-b)

Dia. 10-a

Dia. 10-b: Albul va fi nevoit sa faca un compromis, blocind ca aici cu acest 1. Dupa secventa pina la 9 intregul sau grup va supravietui dar negrul va cistga, in acest yose, aproximativ 10 puncte.

Dia. 10-b

Concluzia este ca alb 88 nu este numai esential dar mentine avantajul pe care il are albul acum in partida. Singura problema ramine ... ce se va intimpla in centru.

Figura 5 (miscarile 89 - 116)

Negru 91, 97: Singura speranta a negrului este sa realizeze un centru cit mai mare dar albul il reduce cu 98 si apoi invadeaza la 104.
Alb 110 ameninta in acelasi timp reducerea coltului cu alb A sau captura a patru pietre prin impigerea din B.
Negru 111: apara coltul (unde albul ar obtine un profit de vreo 10 puncte in sente), avind in vedere ca cele patru pietre de sus vor fi capturate totusi in gote.
Alb 112, 114: Albul nu isi asuma nici un risc; captura pietrei negre il intareste mult. Pozitia acolo este foarte complicata dar albul face tot ce poate pentru a o simplifica.

Figura 6 (miscarile 117 - 168)

Alb 126: Daca la negru 125 albul ar fi blocat direct, cu 1 din Dia. 11, negrul ar fi continuat cu 2 iar dupa alb 3, negru 4 ar fi creat o dubla amenintare la A sau B.

Dia. 11

Negru 147 este mai bine asa, decit sa blocheze simplu la 149

Figura 7 (miscarile 169 - 228)

Yuzo a jucat impecabil in yose (finalul partidei) si de fapt chiar a recuperat putin, avind in vedere modul conservativ de joc al lui Shusaku, dar partida pare sa se fi decis deja in momentul in care albul a jucat miscarea 88 (Fig. 4).
Shusaku nu i-a nu i-a acordat nici o sansa partenerului sau, pentru a-si folosi puterea de lupta.

Shusaku le scria regulat parintilor sai, tinindu-i la curent cu rezultatele celor mai importante partide ale sale. Intr-o astfel de scrisoare, referindu-se la aceasta partida, el ii relata tatalui sau :
"Dupa miscarea negru 87 (Fig. 4) mi-am dat seama ca albul are deja mai mult teritoriu si am jucat solid, cu 88. Cu aceasta victorie am obtinut un avantaj de patru partide iar aceasta este una dintre partidele de care sint mindru."
Mai este, de asemenea, un scurt - dar interesant - comentariu al lui Shuwa, despre noua varianta jucata in Fig. 1, cu concluzia ca miscarea 21 a negrului trebuia facuta la 1 din Dia. 1. Nu te poti abtine sa te intrebi daca nu cumva Shuwa anticipase joseki-ul modern ...

Honinbo Shusaku vs. Ota Yuzo
Aceasta este una dintre partidele "clasice" ale perioadei Edo si totodata una dintre cele mai remarcabile jucate vreodata de Shusaku. Ea va ramine in antologia Go-ului japonez prin inovatiile aduse in fuseki (deschiderea partidei). Numele lui Ota Yuzo este cunoscut celor mai multi datorita faomosului sanjubango (meci format din 30 de partide) pe care acesta l-a sustinut impotriva lui Shusaku, la mijlocul secolului XIX. Cu toate ca acesta din urma era considerat de aproape toata lumea drept cel mai puternic jucator al timpului (cu exceptia lui Shuwa), se pare ca Ota Yuzo nu era pe deplin convins de acest lucru (poate si datorita faptului ca il devansa pe Shusaku cu 22 de ani) ... In meci insa, Shusaku a dovedit ca este mai puternic, cistigind marea majoritate a partidelor si fara sa piarda nici macar una dintre cele pe care le-a jucat cu negru. Dupa 17 partide Yuzo a fost nevoit sa accepte un handicap sen-ai-sen (adica sa ia negrul in 2 din 3 partide) iar dupa a 23-a partida, in care obtinuse un jigo (egalitate) jucind cu albul, a intrerupt meciul. Ota Yuzo nu a ocupat niciodata prima pozitie in topul jucatorilor de go ai vremii dar a fost cu siguranta, unul dintre cei mai puternici ... si totusi nu a participat niciodata in "Jocurile de la Castel" (partidele desfasurate in fata Imparatului). Pentru a ajunge acolo (devenind slujbas al Curtii) ar fi trebuit sa se rada pe cap precum preotii - lucru pe care l-a refuzat, deoarece tinea mult prea mult la aspectul sau fizic. In istoria Go-ului nu exista decit un singur alt caz, al unui mare jucator privat de aceasta onoare deosebita: Honinbo Shuho (dar in cazul sau, aceasta s-a intimplat din pricina vremurilor tulburi din perioada de sfirsit a sogunatelor, cind "Jocurile de la Castel" fusesera suspendate). alb : Honinbo Shusaku, 6 dan negru : Ota Yuzo, 7 dan data : 5 - 21 Iunie, 1853 komi : 0 puncte rezultat : albul cistiga cu 3 puncte comentarii : Go Seigen (Ishida Yoshio, Takagawa Shukaku, Fujisawa Hosai)
Figura 1 (miscarile 1 - 28)	Alb 10, 12, 14: Noul fuseki al lui Shusaku O strategie de pionierat inventata in aceasta partida de catre Shusaku. Mai tirziu, intr-o scrisoare catre tatal sau (Tonoura), Shusaku ii va spune axcestuia: "Cind negru joaca 9, raspunsul obisnuit al albului este la 11 sau A. Alb 10, 12 si 14 sint o strategie noua; in partida am consumat 6 ore pentru a o pune la punct." Negru 9 pare si el a fi fost o miscare relativ noua, la acea vreme. In perioada 1940-50 s-au facut nenumarate experimente cu aceasta miscare. Contributia lui Shusaku, cu 10, 12 si 14 este insa una dintre putinele variante care au supravietuit, ca o varianta clasica de joseki.
Alb 14: Singura miscare. In zilele noastre pare evidenta dar pe atunci era un concept cu totul si cu totul nou. Alb 18: O buna miscare, cu raspuns fortat, inainte de a apara coltul.
Alb 22: O miscare superba care il obliga pe negru la o pozitie "joasa" pe latura. Yuzo n-ar fi trebuit sa-i permita aceasta miscare; avind insa in vedere ca era pentru prima oara cind vreun jucator de go se confrunta cu o asemenea pozitie, nu poate fi criticat prea aspru. Negru 21 ar fi putut fi jucat ca in Dia. 1. Dia. 1: Negru 1 de aici este un "tesuji de sacrificiu". Pentru a-l captura, albul trebuie sa sacrifice si el o piatra cu 2. Atentie: a juca negru 3 la 6 nu este bine; scopul acestei manevre este de a reduce efectul lui alb A care, in situatia din diagrama, nu ar mai constitui nici un fel de amenintare.	Dia. 1
Negru 21 a fost ultima miscare a primei zile de joc. Neobisnuita lentoare cu care decurgea partida este un indiciu despre cit de serios abordau acest eveniment, ambii jucatori. Cu toate ca nu exista limita de timp in perioada Edo, cea mai mare parte a partidelor se terminau intr-o singura zi.
Negru 23: este dureros sa trebuiasca sa te aperi asa ... Takagawa comenteaza ca, fie si dupa alb 22, el ar fi preferat sa joace la 1 ca in Dia. 2. Dia. 2: Miscarea 22 din partida fiind jucata, albul ar continua acum probabil, prin a conecta la 6. Totusi, dupa alb 8, acesta va fi nevoit sa ramina in gote, astfel incit negrul va reusi sa joace miscarea 9.	Dia. 2
Dupa Alb 24, singurul lucru care i-a mai ramas negrului este sa atace cu 25 si secventa care-i urmeaza, dar rezultatul nu pote fi prea grozav pentru el: albul se va stabiliza cu usurinta pe laturav de sus iar grupul negru va prezenta in continuare citeva slabiciuni neplacute ...
Negru 27 vizeaza bineinteles taietura din B dar aceasta nu functioneaza inca. Fujisawa Hosai comenteaza ca ... (vezi Dia. 3) Dia. 3: Daca negrul ar taia acum cu 1 si 3, albul ar raspunde cu 2, 4 ... iar secventa pina la 8 ii va fi favorabila (deoarece poate captura cu A). Daca insa, mai tirziu, captura cu A nu va mai functiona pentru alb, negrul isi putea realiza planul.	Dia. 3
Figura 2 (miscarile 29 - 50)	Alb 34 face dovada unui veritabil spirit de lupta. Daca albul ar fi raspuns cu 1 ca in Dia. 4, ar fi fost obligat in continuare sa se tirasca pe linia a doua, intr-un mod umilitor, cu 3 si 5. Dia. 4
Negru 37: Este dureros sa-ti intaresti asa adversarul, dar coltul trebuie aparat. Daca aceasta miscare ar fi fost omisa, alb 41 ar fi adus negrului numai neplaceri. Negru 41: Era mai sigur sa fi conectat la 43, dar asta ar fi permis albului sa joace (mai tirziu) la 41, urmat de negru A, alb B in sente (amenintind alb C). Aceasta nu numai ca ar fi redus coltul negrului, dar ar fi stabilizat definitiv grupul alb de pe centrul laturii, asa ca este de inteles de ce negrul si-a asumat acest risc. Alb 44, 46: Excelenta precizie in alegerea momentului si ordinii acestor miscari. Takagawa constata ca, daca alb 46 ar fi fost jucat inaintea lui 44 ... (vezi comentariile pentru Dia. 5 si Dia. 6)
Dia. 5: Daca albul joaca 1 inaintea lui 3 ca in aceasta diagrama, atunci negrul va replica taind cu 4. Albul nu-si va putea salva pietrele cu secventa care incepe cu miscarea 5: dupa negru 14 acesta din urma cistiga semeai-ul. Daca insa albul va incepe cu miscarea 3 de aici inainte de a fi jucat 1 ... (vezi Dia. 6)
Dia. 5	Dia. 6
Dia. 6: Daca acum negrul ar taia cu 1 ... Dupa secventa pina la 8 din colt, albul poate acum taia cu miscarile 10 si 12 si va deschide un ko favorabil (in care are o amenintare locala la 22; negrul nu poate spera sa cistige acest ko. Negru 45, 47: Analiza anterioara ne-a aratat de ce negru trebuie sa raspunda asa cu 45, la miscarea alb 44 iar negru 47 nu poate fi nici el mai agresiv. Daca ar bloca la D atunci alb E ar oferi taieturi la 47 sau F. Alb 48: O miscare solida care elimina aji-ul (defectul) din Dia. 3. Fara 48, orice miscare in zona de mijloc a laturii de jos ar fi de doua ori mai periculoasa. Alb 48 ii mai permite acestuia sa aibe un cuvint de spus si in zona din centrul tablei.
Negru 49: Negru mai face totusi o miscare de intarire aici. Latura de jos parea sa fi fost mai urgenta dar, conform lui Ishida, pe negru il nelinisteste aji-ul din Dia. 7 ... Dia. 7: Daca albul reuseste sa separe grupul negru cu miscari ca A si B, atunci va putea juca alb 1 urmat de negru 2 si alb 3. In acest fel il va forta pe negru sa mai faca multe miscari pentru a-i captura cele trei pietre din colt si, in functie de numarul libertatilor, s-ar putea chiar pune problema supravietuirii grupului negru de aici (albul avind oricum un ochi in colt).	Dia. 7
Alb 50: Este fara indoiala un punct mare dar albul ar putea sa se mai gindeasca si la o miscare in G pentru a separa grupurile negrului. Din moment ce s-a intarit oricum cu 48, ar avea o pozitie mai buna in orice lupta din aceasta zona. Un alt avantaj ar fi ca si-ar mai intari, cu aceasta ocazie, grupul sau de sus.
Figura 3 (miscarile 51 - 72)	Dupa negru 51 albul ramine cu un aji (defect) destul de rau la grupul sau de sus (vezi Dia. 8). Dia. 8: Negrul ar puatea invada cu 1 si trai cu secventa pina la 11 care urmeaza. Acum, albul isi va putea lega grupurile cu secventa alb A, negru B, alb C, negru D, alb E dar acesta este numai unul dintre atacurile posibile si - deoarece partida decurge bine pentru alb - nu ar fi rau ca acesta sa elimine acel neplacut aji. Dia. 8
Alb 52: Miscarea inalta la 53 ar crea o mai buna balanta. Oricum, alb 52 este un oba (punct mare) important si il plaseaza pe alb, in mod clar, la conducere. Negru 57: Atac puternic al negrului, in incercarea de a recupera. Aceasta este metoda directa de reducere a laturii. Alternativele ar putea fi negru 69 (la care albul ar raspunde cu 60) sau negru 58 (urmat de alb 57), dar niciuna nu pare a functiona aici la fel de bine ca acest negru negru 57.
Negru 67, 69: Negrul ar prefera sa faca viata "pe loc" fara a afecta alte zone ale tablei. Daca ar iesi cu miscarea 1 din Dia. 9, alb 2 si 4 ar slabi pozitia celor doua pietre negre din stinga. Alb 72: O miscare pe care numai Shusaku ar fi putut sa o joace. Oricine altcineva ar fi acceptat invitatia la ko oferita de negru cu alb A, negru B - o lupta in care negrul ar folosi iesirea din C ca amenintare. Se pare insa ca Shusaku a analizat intreaga pozitie de pe tabla si a tras concluzia ca nu are nevoie de o asemenea complicatie: poate cistiga fara cistigarea acestui ko. Pentru a trage o asemenea concluzie este necesara o extraordinara acuratete in judecata pozitionala.	Dia. 9
Albul decide deci sa joace linistit, avind in vedere ca orice complicatie poate oferi adesea adversarului, nesperate sanse de a reintra in joc.
Figura 4 (miscarile 73 - 88)	Alb 80: Strategia miscarii alb 72 (din Fig. 3) a fost de a ramine in sente si a prinde aceasta miscare. Inca o data, albul renunta la o atitudine agresiva care, in aceasta situatie, ar fi fost alb A. Alb 88: Este o declaratie de victorie din partea lui Shusaku. Continuarea naturala a albului in partea de jos a tablei ar fi fost sa atace pietrele negre cu B dar din nou, acesta considera aceasta atitudine ca nefiind necesara. Shusaku a considerat ca eliminarea aji-ului grupului sau de sus este suficient pentru cistigarea partidei. Dia. 10
Negru 1 din Dia. 10 este o alta varianta de atac a grupului alb, Takagawa oferindu-ne doua dintre continuarile posibile (pe linga cea propusa de Go Seigen in Dia. 8) - vezi Dia. 10-a si Dia. 10-b.
Dia. 10-a: Daca albul ar incerca sa blocheze cu 1 ca aici, ar fi periculos deoarece negrul ar continua cu 3 si 5 pentru ca in final sa taie la 7 ... de aceea ... (vezi Dia. 10-b)	Dia. 10-a
Dia. 10-b: Albul va fi nevoit sa faca un compromis, blocind ca aici cu acest 1. Dupa secventa pina la 9 intregul sau grup va supravietui dar negrul va cistga, in acest yose, aproximativ 10 puncte.	Dia. 10-b
Concluzia este ca alb 88 nu este numai esential dar mentine avantajul pe care il are albul acum in partida. Singura problema ramine ... ce se va intimpla in centru.
Figura 5 (miscarile 89 - 116)	Negru 91, 97: Singura speranta a negrului este sa realizeze un centru cit mai mare dar albul il reduce cu 98 si apoi invadeaza la 104. Alb 110 ameninta in acelasi timp reducerea coltului cu alb A sau captura a patru pietre prin impigerea din B. Negru 111: apara coltul (unde albul ar obtine un profit de vreo 10 puncte in sente), avind in vedere ca cele patru pietre de sus vor fi capturate totusi in gote. Alb 112, 114: Albul nu isi asuma nici un risc; captura pietrei negre il intareste mult. Pozitia acolo este foarte complicata dar albul face tot ce poate pentru a o simplifica.
Figura 6 (miscarile 117 - 168)	Alb 126: Daca la negru 125 albul ar fi blocat direct, cu 1 din Dia. 11, negrul ar fi continuat cu 2 iar dupa alb 3, negru 4 ar fi creat o dubla amenintare la A sau B. Dia. 11
Negru 147 este mai bine asa, decit sa blocheze simplu la 149
Figura 7 (miscarile 169 - 228)	Yuzo a jucat impecabil in yose (finalul partidei) si de fapt chiar a recuperat putin, avind in vedere modul conservativ de joc al lui Shusaku, dar partida pare sa se fi decis deja in momentul in care albul a jucat miscarea 88 (Fig. 4). Shusaku nu i-a nu i-a acordat nici o sansa partenerului sau, pentru a-si folosi puterea de lupta.
Shusaku le scria regulat parintilor sai, tinindu-i la curent cu rezultatele celor mai importante partide ale sale. Intr-o astfel de scrisoare, referindu-se la aceasta partida, el ii relata tatalui sau : "Dupa miscarea negru 87 (Fig. 4) mi-am dat seama ca albul are deja mai mult teritoriu si am jucat solid, cu 88. Cu aceasta victorie am obtinut un avantaj de patru partide iar aceasta este una dintre partidele de care sint mindru." Mai este, de asemenea, un scurt - dar interesant - comentariu al lui Shuwa, despre noua varianta jucata in Fig. 1, cu concluzia ca miscarea 21 a negrului trebuia facuta la 1 din Dia. 1. Nu te poti abtine sa te intrebi daca nu cumva Shuwa anticipase joseki-ul modern ...