Un copil de 16 ani, impotriva profesorului sau
Meijin Dochi s-a nascut in 1690, la Tokyo si a invatat sa joace Go la virsta de 7 ani. Dupa numai doi ani devenea elevul lui Honinbo Dosaku , Meijin, care avea insa sa moara la scurta vreme dupa aceea, in 1702. In urma disparitiei maestrului sau, Dochi a trecut in grija lui Inseki (8 dan), al 4-lea conducator al Scolii Inouye.
Micutul jucator era atit de talentat incit in 1703, la virsta de numai 13 ani, a fost invitat sa joace in prezenta Shogunului, in cadrul "Meciurilor de la Castel". Prima sa partida aici a fost impotriva lui Senkaku Yasui (6 dan); Dochi a jucat cu negrele si a cistigat cu 5 puncte. In 1706 a urmat o intreaga serie de partide cu Senkaku, in care Dochi si-a demonstrat superioritatea iesind invingator - si in urma careia Senkaku a fost nevoit sa accepte sa joace la egalitate cu acesta.
A fost promovat la 8 dan in 1719 si a ajuns Meijin, Godokoro, Sef Oficial al Scolii Guvernamentale de Go in 1721. Sase ani mai tirziu se stingea din viata, la virsta de numai 37 de ani.
Ii fusese menit sa ajunga capul familiei Honinbo dar, dupa moartea maestrului sau Dosaku, nu a avut parte de profesori pe masura talentului. Inseki Inouye (tutorele sau) era un expert al timpului iar Senkaku Yasui - un adversar puternic; totusi primul, ca tata adoptiv, nu era si un bun rival iar celalalt nu era suficient de priceput pentru a-i deveni un veritabil competitor. Ca sa spunem adevarul, Dochi nu a avut adversari atit de puternici, asa cum au fost Chitoku pentru Genjo sau Kitani pentru Go-Seigen. Este trist, pentru un jucator, de a nu avea sansa sa lupte impotriva unor adversari pe masura lui.
Putine dintre partidele lui Dochi au supravietuit timpului dar toate sint apreciate pentru maniera de joc si manevrele sale deosebite. In mod special, partidele jucate impotriva profesorului (si protectorului) sau - Inseki - sint minunate. In continuare vom urmari prima partida a unui jubango (meci de 10 partide) intre Dochi si Inseki, sustinut pe cind primul avea numai 16 ani. Rezulatatul acestei serii nu a fost favorabil baiatului (3 victorii, 6 infringeri, 1 jigo) dar, analizind partida, ne vom da seama de ce acesta este totusi de admirat - in special daca luam in considerare virsta pe care o avea atunci.
|
alb : Inseki Inouye IV (8 dan)
negru : Dochi Honinbo (6 dan)
data : ianuarie, 1706
loc : Yedo (vechiul Tokyo)
komidashi : zero
rezultat : negru cistiga cu 3 p
|
 Figura 1 (miscarile 1 - 16)
|
Alb 8: poate fi jucat si la A sau B.
Negru 9, 11: vezi comentariile de la Dia. 1 si Dia. 2
|
 Dia. 1
|
 Dia. 2
|
|
Dia. 1:In loc de miscarea 9 a partidei, negrul ar putea juca mai intii secventa pina la 6 de aici si apoi kakari cu 7.
|
Dia. 2: Daca. dupa alb 10 din partida, negru ar fi continuat joseki-ul normal in coltul din stinga/ sus, ca aici, albul l-ar forta intr-o pozitie prea joasa - si in coltul opus - cu miscarile 4 si 6 . Riscul acesta ar fi disparut, bineinteles, daca negrul ar fi jucat varianta din Dia.1.
|
|
Alb 12: Evita atacul negrului. Alb C ar fi fost miscarea banala.
Negru 13: In mod normal s-ar fi jucat la 16, dar in aceasta pozitie albul ar continua ca in Dia. 3.
Dia. 3: Dupa secventa pina la negru 5 de aici, piatra 1 nu poate fi luata in shicho cu alb A ... dar atunci, alb 6 ar deveni o mutare mult prea severa - amenintind in acelasi timp coltul din stinga/jos si captura in shicho. De aceea, negru 13 din Fig.1 este mai bun decit negru 1 din aceasta diagrama.
Alb 14: Coborirea (acum) din piatra 4 (cu 16), ar fi greoaie si prea lenta.
Negru 15: Daca ar fi fost jucat la 16, ar fi asigurat coltul.
Alb 16: Acum este momentul acestei miscari. Albul n-ar putea rivaliza cu negrul la teritoriu, daca nu isi salveaza aceasta piatra.
|
 Dia. 3
|
 Figura 2 (miscarile 17 - 30)
|
Negru 21, 23: O idee foarte buna. Negru 21 aranjeaza forma propriilor pietre de sus iar negru 23 este agresiva. Acum, cele trei pietre albe devin slabe.
Luind in considerare acest rezultat, albul ar fi jucat mai bine miscarea 20 la 21, urmata probabil de secventa din Dia.4.
 Dia. 4
|
|
Dia. 4: Alb 1 de aici, in loc de miscarea 20 a partidei, ar fi urmat de negru 2, dupa care alb 3 ar conecta pietrele albului.
Acum, chiar daca negrul va continua cu miscarile 4, 6 si 8 ... dupa secventa pina la alb 11 acesta acesta din urma va obtine o pozitie mai buna (in plus, albul va avea oricind puternicul atac cu secventa alb A, negru B, alb C)
|
|
Negru 27: Mai bine direct la 28, ca in Dia.5.
Dia. 6: Daca dupa negru 1 din Dia.5 albul raspunde asa, negrul va conecta, bineinteles, cu 3. Acesta este un rezultat mult mai bun decit cel din partida.
Daca alb 2 albul taie direct la 3 ... (vezi Dia.7)
Dia. 7: Dupa alb 1 de aici, negru 2 si 4 inghit piatra adversa de jos in propriul moyo.
|
|
|
Dia. 8: Daca dupa negru 1 din Dia.5 albul impinge la 1 ca aici, negrul va avea o cu mult mai buna desfasurare - si un atac mult mai puternic, dupa secventa pina la 14 din aceasta diagrama.
|
 Dia. 8
|
 Figura 3 (miscarile 31 - 44)
|
Negru 31: O miscare foarte subtila - pentru un copil de 16 ani. Inainte de a-si consolida grupul cu secventa pina la 37, aceasta este o miscare foarte eficienta pentru a elimina alb A (o miscare foarte agresiva). Toti cei care urmareau partida au fost impresionati de miscarea lui Dochi.
Alb 40: Ca raspuns la negru 39, aceasta miscare are un dublu scop; face conexa cu pietrele din stinga si pregateste invazia in B. A continua sa se strecoare spre centru, printre cele doua grupuri negre, pare inutil pentru alb.
Negru 41: Foarte bine. Conectarea albului pe prima linie nu-l deranjeaza.
Negru 43: Putini s-ar fi gindit la miscarea asta. Dezvolta grupul negru in centru si asteapta ocazia de a invada in C. Diferenta se vede usor daca va imaginati cum ar fi aratat un eventual alb 43.
|
|
Alb 44: O miscare buna - pentru a evita negru D ... dar secventa negru 45 - 49 (care urmeaza in Fig.4) este prea severa pentru alb; de aceea este posibil ca albul sa fi trebuit sa joace la 46 in locul acestui 44. Daca in continuare negrul ar fi jucat D, albul ar fi putut raspunde cu E.
|
 Figura 4 (miscarile 45 - 58)
|
Alb 46: Raspunsul normal pentru negru 45. Daca ar fi incercat sa se opuna, ca in Dia.9, albul nu ar fi putut obtine vreun rezultat rezonabil.
 Dia. 9
Negru 55: Este jucat asa din cauza lui alb X; in absenta pietrei X, negru 55 ar fi putut avansa pina la A.
|
 Figura 5 (miscarile 59 - 68)
|
Negru 61: Miscarea normala ar fi fost negru 62; actuala miscare este o alternativa posibila, pe care Dochi a preferat-o pentru pozitia in care se ajunsese in aceasta partida.
|
 Figura 6 (miscarile 69 - 82)
|
Negru 73: Configureaza un mare moyo central si preintimpina taietura din A.
Alb 74: Daca nu ar fi jucat aici, albul ar fi putut fi presat pe latura de jos cu secventa din Dia.10.
 Dia. 10
|
|
Negru 75, 77: Prea agresive si lacome. Din moment ce exista pe tabla miscarea 74, ar fi fost preferabil pentru negru sa joace secventa din Dia.11.
Dia. 11: Acesta este o pozitie mai buna pentru negru, decit cea rezultata in partida; nu are puncte slabe pentru a putea fi atacata.
Alb 78, 80: Miscari care forteaza un raspuns al negrului pe latura; albul isi pregateste invazia in moyo-ul central.
Dupa alb 82, situatia in partida devine brusc foarte strinsa.
|
 Dia. 11
|
 Figura 7
(miscarile 83 - 100)
|
 Figura 8
(miscarile 101 - 130)
|
|
Alb 104: Mai bine la A, care valoreaza mai mult de 10 puncte. Actualul alb 104 valoreaza numai 10 puncte si este jucat in gote.
Alb 130: Daca ar fi fost omisa, viata grupului alb ar fi fost pusa in primejdie ... (vezi Dia.12)
|
 Dia. 12
|
 Figura 9 (miscarile 130 - 152)
|
Alb 152: O combibatie foarte inteligenta. Daca negrul ar refuza sa cedeze doua pietre, s-ar trezi cu doua grupuri separate si atacabile, in urma secventei din Dia.13.
Increzator in faptul ca sta mai bine in partida, negrul va abandona cele doua pietre.
 Dia. 13
|
 Figura 10 (miscarile 153 - 200)
|
 Figura 11 (miscarile 201 - 252)
|
a 216, a 222, a 230, a 240 - ko la A
n 219, n 227, n 239 - ko la 213
|
|
