Yose-12

Capitolul 2

APRECIEREA MARIMII MUTARILOR DE YOSE
(continuare)

Diagrama 2.21

Diagrama 2.22

In Dia.2.21, negrul câstiga 2 puncte în sente; negrul împinge la 1, albul captureaza la 2, în urma acestui schimb negrul anihilând 1 punct pe care albul l-ar fi putut obtine în locul corespunzator pietrei albe de la 2. Ulterior, albul va mai trebui sa-si conecteze pietrele la A. În concluzie, valoarea mutarii pe care a facut-o negrul este de 2 puncte în sente.

In Dia.2.22, albul câstiga, printr-o mutare de contra-sente, 2 puncte. Blocând la 1, albul împiedica anihilarea punctului aratat în diagrama precedenta, precum si punctul de teritoriu ramas dupa ridicarea prizonierului negru, realizând, în total, 2 puncte.

Diagrama 2.23

Diagrama 2.24

In Dia.2.23, negrul câstiga 3 puncte în sente. Dupa ce negrul joaca la 1, anihilându-i 1 punct albului, albul se vede nevoit sa joace sagari la 2, pierzând astfel înca 1 punct, pentru a face ochi, iar, ulterior, albul mai trebuie sa renunte la 1 punct, conectându-se la A.

In Dia.2.24, albul câstiga 3 puncte în contra-sente. Dupa ce albul blocheaza la 1, acesta îsi rezolva toate problemele care ar putea aparea, dupa cum am vazut în diagrama precedenta - probleme care l-ar putea costa pe alb 3 puncte.

Diagrama 2.25

Diagrama 2.26

In Dia.2.25,albul câstiga 4 puncte în sente. Dupa ce albul joaca hane la 1, acesta dobândeste 1 punct la A, anihileaza 2 puncte din teritoriul negrului si îl obliga pe negru sa conecteze mai târziu la B, acesta din urma mai pierzând 1 punct.

In Di.2.26, negrul câstiga 4 puncte în contra-sente. Dupa ce joaca sagari la 1, negrul îsi asigura cele 3 puncte de la C, D si E si anihileaza 1 punct al albului la F (daca el nu va bloca imediat la G), pe care albul l-ar fi facut automat jucând diagrama precedenta.

Diagrama 2.27

Diagrama 2.28

In Dia.2.27, negrul câstiga 4 puncte în sente. În secventa care începe cu hane negru la 1 si se termina cu conectarea albului la 4, negrul reuseste sa anihileze în sente 2 puncte ale albului, corespunzatoare pietrelor 2 si 4, si previne diagrama urmatoare, unde ar pierde 2 puncte, la 2 si la B.

In Di.2.28,albul câstiga 4 puncte în contra-sente. Dupa ce se joaca secventa 1-3, albul reuseste sa anihileze 1 punct al negrului, corespunzator pietrei marcate cu cifra 2; ulterior, când va fi ocupat si dame-ul (punct neutru) de la A, negrul va trebui sa mai joace în propriul teritoriu, de exemplu la B, pentru a se apara, pierzând inca 1 punct. În acelasi timp, albul previne pierderea a 2 puncte, dupa cum am vazut în diagrama precedenta.

Diagrama 2.29

Diagrama 2.30

In Dia.2.29, negrul câstiga 4 puncte în sente. Dupa ce negrul joaca hane la 1, albul joaca sagari la 2; negrul reuseste sa anihileze 3 puncte din teritoriul adversarului, si anume pe cele corespunzatoare punctelor A, B si pe cel corespunzator pietrei notate cu cifra 2. În acelasi timp, negrul îsi salveaza 1 punct, dupa cum putem observa în diagrama urmatoare.

In Di.2.30, albul câstiga 4 puncte în contra-sente. Jucând sagari la 1, albul îsi adjudeca cele 3 puncte din teritoriul sau, aflate în disputa, si împiedica obtinerea a 1 punct de catre negru (automat), ca în diagrama precedenta - albul putând juca, mai târziu la C, iar negrul fiind obligat sa se conecteze la D.

( continuarea in numarul viitor)

Diagrama 2.21	Diagrama 2.22
In Dia.2.21, negrul câstiga 2 puncte în sente; negrul împinge la 1, albul captureaza la 2, în urma acestui schimb negrul anihilând 1 punct pe care albul l-ar fi putut obtine în locul corespunzator pietrei albe de la 2. Ulterior, albul va mai trebui sa-si conecteze pietrele la A. În concluzie, valoarea mutarii pe care a facut-o negrul este de 2 puncte în sente. In Dia.2.22, albul câstiga, printr-o mutare de contra-sente, 2 puncte. Blocând la 1, albul împiedica anihilarea punctului aratat în diagrama precedenta, precum si punctul de teritoriu ramas dupa ridicarea prizonierului negru, realizând, în total, 2 puncte.
Diagrama 2.23	Diagrama 2.24
In Dia.2.23, negrul câstiga 3 puncte în sente. Dupa ce negrul joaca la 1, anihilându-i 1 punct albului, albul se vede nevoit sa joace sagari la 2, pierzând astfel înca 1 punct, pentru a face ochi, iar, ulterior, albul mai trebuie sa renunte la 1 punct, conectându-se la A. In Dia.2.24, albul câstiga 3 puncte în contra-sente. Dupa ce albul blocheaza la 1, acesta îsi rezolva toate problemele care ar putea aparea, dupa cum am vazut în diagrama precedenta - probleme care l-ar putea costa pe alb 3 puncte.
Diagrama 2.25	Diagrama 2.26
In Dia.2.25,albul câstiga 4 puncte în sente. Dupa ce albul joaca hane la 1, acesta dobândeste 1 punct la A, anihileaza 2 puncte din teritoriul negrului si îl obliga pe negru sa conecteze mai târziu la B, acesta din urma mai pierzând 1 punct. In Di.2.26, negrul câstiga 4 puncte în contra-sente. Dupa ce joaca sagari la 1, negrul îsi asigura cele 3 puncte de la C, D si E si anihileaza 1 punct al albului la F (daca el nu va bloca imediat la G), pe care albul l-ar fi facut automat jucând diagrama precedenta.
Diagrama 2.27	Diagrama 2.28
In Dia.2.27, negrul câstiga 4 puncte în sente. În secventa care începe cu hane negru la 1 si se termina cu conectarea albului la 4, negrul reuseste sa anihileze în sente 2 puncte ale albului, corespunzatoare pietrelor 2 si 4, si previne diagrama urmatoare, unde ar pierde 2 puncte, la 2 si la B. In Di.2.28,albul câstiga 4 puncte în contra-sente. Dupa ce se joaca secventa 1-3, albul reuseste sa anihileze 1 punct al negrului, corespunzator pietrei marcate cu cifra 2; ulterior, când va fi ocupat si dame-ul (punct neutru) de la A, negrul va trebui sa mai joace în propriul teritoriu, de exemplu la B, pentru a se apara, pierzând inca 1 punct. În acelasi timp, albul previne pierderea a 2 puncte, dupa cum am vazut în diagrama precedenta.
Diagrama 2.29	Diagrama 2.30
In Dia.2.29, negrul câstiga 4 puncte în sente. Dupa ce negrul joaca hane la 1, albul joaca sagari la 2; negrul reuseste sa anihileze 3 puncte din teritoriul adversarului, si anume pe cele corespunzatoare punctelor A, B si pe cel corespunzator pietrei notate cu cifra 2. În acelasi timp, negrul îsi salveaza 1 punct, dupa cum putem observa în diagrama urmatoare. In Di.2.30, albul câstiga 4 puncte în contra-sente. Jucând sagari la 1, albul îsi adjudeca cele 3 puncte din teritoriul sau, aflate în disputa, si împiedica obtinerea a 1 punct de catre negru (automat), ca în diagrama precedenta - albul putând juca, mai târziu la C, iar negrul fiind obligat sa se conecteze la D.